Geoparcul Platoul Mehedinți

Geoparcul Platoul Mehedinți s-a înființat conform HG 2151/30.11.2004, iar în anul 2005 Consiliul Județean Mehedinți a încheiat contractul de administrare a Geoparcului Platoul Mehedinți nr. 1027/SB/22.11.2005 cu Ministerul Mediului și Gospodăririi  Apelor, reânnoit prin contractul nr. 1908/CCP/11.03.2016 incheiat intre Directia Administrarea Geoparcului Mehedinti si Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor.

Conform contractului menționat Consiliul Județean Mehedinți a înființat Direcția Administrarea Geoparcului Platoul Mehedinți prin H CJMH nr. 91/II/14.11.2012, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Județean Mehedinți, iar prin H CJMH nr. 110/II/20.12.2012 se aprobă Regulamentul de Organizare și Funcționare al Direcției Administrarea  Geoparcului Platoul Mehedinți .

Prin ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1198/28.06.2016 a fost aprobat Planul de management al Geoparcului Platoul Mehedinți, și Regulamentului Geoparcului Platoul Mehedinți și al ariilor naturale protejate cu care se suprapune.

Geoparcul Platoul Mehedinți este o arie naturală protejată ce cuprinde 18 localități din nordul județului Mehedinți, orașul Baia de Aramă, comunele Bala ,Balta, Bîlvănești ,Breznița de Ocol ,Cireșu ,Florești ,Godeanu ,Ilovița, Ilovaț, Isverna ,Izvorul Bârzii ,Malovăț, Obărșia Cloșani ,Podeni ,Ponoarele ,Șișești  și Șovarna, incluzînd SCI-ul Geoparcul Platoul Mehedinți  care reprezintă 50% din totalul suprafeței.

Conform prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale  protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice ,cu modificările și completările ulterioare, scopul principal al înființării Geoparcului Platoul Mehedinți este cel de protecție și conservare a unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, care cuprinde elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice .

Recunoașterea internațională a funcționării unui geoparc și acceptarea lui în aceste structuri se face în acord cu reglementările stabilite de UNESCO și de Cartea Rețelelor Europene a Geoparcurilor.

Geoparcul Platoul Mehedinți face parte din categoria V IUCN(uniunea internațională pentru conservarea naturii) și are în protecție și conservare următoarele arii naturale protejate  ROSCI0198 Platoul Mehedinți, ROSPA0035 Domogled –Valea Cernei (partea care se suprapune cu Geoparcul Platoul Mehedinți și cu ROSCI0198), 2.620.Cornetul Băii si Valea Mânăstirii, 2.619. Cornetul Bălții , 2.618. Cheile Topolniței și Peștera Topolnița, 2.617. Cornetul Piatra Încalecată, 2.616. Cornetul Babelor și Cerboaniei, 2.615. Cheile Coșuștei,  2.614. Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei, 2.613. Complexul  carstic de la Ponoarele, 2.606. Padurea Drăghiceanu Comuna Obărșia  Cloșani, 2.604. Padurea Borovăț, 2.600. Pădurea de liliac Ponoarele , 2.601. Tufărișurile mediteraneene  de la Isverna, 2.596. Izvorul și stâncăriile de la Cămăna, 2.595. Peștera Epuran, 2.439. Pădurea Gorganu, 2.623 .Tufărișurile mediteraneene de la Obârșia Cloșani , IV.37. Peștera Isverna.

Complexul carstic de la Ponoarele

Obiectiv de protecție: valoarea și calitatea peisajului, habitate particulare. Complexul carstic de la Ponoare apare sculptat într-un masiv de șisturi cristaline și calcare de vârstă Jurasică, ce sub acțiunea factorilor de mediu au dat naștere unui peisaj complex, presărat de doline, lapiezuri, acumulări temporare de ape (Zătonul Mare, Zătonul Mic), dar și un spectaculos Pod Natural (singurul din România) și o Peșteră (Peștera de la Ponoare – în lungime de 734m).

Valoare conservativă: Elementul major de interes conservativ este reprezentat de podul natural (Podul lui Dumnezeu), prin unicitatea lui. La acest element se adaugă numeroasele fenomene exo și endocarstice, arealul prezentându-se ca o lecție deschisă ce ilustrează complexitatea fenomenelor carstice.

Specii de interes conservativ: In Peștera Ponoare se regăsesc și importante colonii de lilieci, amintind aici prezența speciilor Rhinolophus euryale și R. ferrumequinum.

Cornetul Babelor şi Cerboanei

Obiectivul de protecție devine astfel unul mixt, atât peisager, datorat conformației morfologice particulare, spectaculoase a acestor forme de relief, cât și a numeroaselor și interesantelor elemente ale viului asociate acestora. Astfel, în ciuda limitării spațiale, insulare, asemeni unor arce, cornetele devin păstrătoarele unei biodiversități înalte, deosebit de interesante prin prezența unor elemente particulare, în special a celor legate de mediile xero-termofile.Obiectiv de protecție: cornetele de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinți, reprezintă forme de relief particulare, de tipul unor corpuri piramidale masive, abrupte, care prin particularitățile de substrat și expoziție, au creat premisele instalării unor mozaicuri de habitate, a unor cline de tranziție de la mezo și chiar higrofil la xero-termofil. Condițiile morfologice particulare, ale unui teren accidentat, abrupt, au limitat intervențiile umane, impactul pe alocuri rămânând minor.

Elementul de interes major, reprezentat de arboretul instalat pe cornete a fost cuprins în cea mai mare parte, păstrându-se și o legătură cu perimetrul de protecție integrală al Cheilor Coșuștei.

Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar și de elementele de floră și faună. In compoziția arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici cărpinița (Carpinus orientalis), fagul balcanic (Fagus moesiaca), alunul turcesc (Corylus colurna) și liliacul (Syringa vulgaris). Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus) sau șarpele rău (Coluber jugularis caspius). Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean. Conform documentațiilor silvice, cea mai mare parte a arboretelor au fost incluse în Grupa I funcțională – pădure cu rol de protecție și producție – subgrupa 5C: păduri de interes științific și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier, astfel că gradul de conservare al arboretelor este bun, intervențiile în general datorându-se unor activități necontrolate.

Cornetul Băii şi Valea Mănăstirii

Obiectiv de protecție: mixt – peisager, floră și faună.

Trasare: o primă trasare a unei zone de protecție s-a făcut prin Propunerea de Plan de management înaintată în anul 2005 de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin.

Varianta existentă de trasare a fost rafinată, astfel încât zonele utilizate în scop agricol, gospodării disparate, etc. să fie excluse în scopul evitării unor situații conflictuale. Elementul de interes major, reprezentat de arboretul instalat pe cornetul cu expoziție sudică a fost cuprins în cea mai mare parte, păstrându-se și o prelungire ce urmărește Valea Mănăstirii.

Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar și de elementele de floră și faună. In compoziția arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici, alunul turcesc (Corylus colurna) ghimpele (Ruscus aculeatus), liliacul (Syringa vulgaris), ienupărul (Juniperus communis). Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus) sau șarpele rău (Coluber jugularis caspius), bălaurul (Elaphe longissima), vipera cu corn (Vipera ammodytes). Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean.

Cornetul Bălţii

Obiectiv de protecție: mixt – peisager, floră și faună.

Elementul de interes major, reprezentat de arboretul instalat pe cornetul cu expoziție sudică a fost cuprins în cea mai mare parte, păstrându-se și o prelungire ce urmărește Valea Mănăstirii.

Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar și de elementele de floră și faună. In compoziția arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici, alunul turcesc (Corylus colurna), liliacul (Syringa vulgaris), cărpinița (Carpinus orientalis), vișinul turcesc (Prunus mahaleb) și scumpia (Cottnus coggygria). Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus), șarpele rău (Coluber jugularis caspius), țestoasa de apă (Emys orbicularis), broasca săpătoare (Pelobates fuscus), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum). Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean.

Cornetul Piatra Incălecată

Obiectiv de protecție: mixt – peisager, floră și faună.

Elementul de interes major, reprezentat de arboretul instalat pe cornet.

Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar și de elementele de floră și faună. In compoziția arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici, cărpinița (Carpinus orientalis), liliacul (Syringa vulgaris), dârmoxul (Viburnum lantana). Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus). Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean.

Izvorul şi stâncăriile de la Camăna

Obiectiv de protecție: mixt – peisager, floră și faună.

Valoare conservativă: Elementul de interes major este reprezentat de habitatele montane de pădure, văi, abrupturi și pereți calcaroși.

Pe lângă specii mediteraneene de floră, cum sunt alunul turcesc (Corylus avellana), liliacul (Syringa vulgaris), apar specii montane ca ienupărul (Juniperus communis), vulturica (Hieracium transsylvanicum), garofița băbățeanu (Dianthus banaticus), scaiete roșu (Erodium purpureum), feriga (Notolena maranthae). Dintre speciile de faună amintim prezența viperei cu corn (Vipera ammodytes), a țestoasei bănățene (Testudo hermanni), a acvilei de munte (Aquila chrysaetos), pisicii sălbatice (Felis silvestris).

 

 

Pădurea Borovăţ

Obiectiv de protecție: floră: arboret de pin negru (Pinus nigra ssp. banatica).

Pădurea de liliac Ponoarele

Obiectiv de protecție: floră: arboret cu un bogat strat arbustiv constituit în principal din liliac (Syringa vulgaris).

Valoare conservativă: este dată de prezența liliacului (Syringa vulgaris).

 

 

 

 

Pădurea Drăghiceanu

Obiectiv de protecție: floră

Pereţii calcaroşi de la izvoarele Coşuştei

Obiectiv de protecție: mixt – geologic, peisager, floră și faună.

Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar și de elementele de floră și faună. In compoziția arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici cărpinița (Carpinus orientalis), fagul balcanic (Fagus moesiaca), alunul turcesc (Corylus colurna) și scumpia (Cotinus coggygria). Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus), șarpele rău (Coluber jugularis caspius), vipera cu corn (Vipera ammodytes). Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean.

 

Peştera Epuran

Obiectiv de protecție: Peștera Epuran, fenomenele endocarstice, dar și cele exocarstice.

Valoare conservativă: Peștera Epuran este unul din obiectivele speologice foarte importante din România, renumită pe plan internaţional. Valoarea sa constă în dimensiunile foarte mari ale componentelor reţelei subterane (săli, galerii, diaclaze, puţuri), forme de excavare şi speleoteme rare, deosebite, fragile şi de o mare frumuseţe (unice pentru România), prezenţa coloniilor de lilieci, stare de conservare foarte bună.

Specii de interes conservativ: din peștera Epuran au fost semnalate speciile de interes conservativ de chiroptere: Miniopterus schreibersii, Rhinolophus blasii

Tufărişurile mediteraneene de la Isverna

Obiectiv de protecție: mixt – geologic, peisager, floră și faună.

Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar și de elementele de floră și faună. In compoziția arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici cărpinița (Carpinus orientalis), fagul balcanic (Fagus moesiaca), alunul turcesc (Corylus colurna) și scumpia (Cotinus coggygria). Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus), șarpele rău (Coluber jugularis caspius), vipera cu corn (Vipera ammodytes). Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean.

Vârful lui Stan

Obiectiv de protecție: mixt – geologic, peisager, floră și faună.

Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar și de elementele de floră și faună. In compoziția arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici cărpinița (Carpinus orientalis), fagul balcanic (Fagus moesiaca), alunul turcesc (Corylus colurna) și scumpia (Cotinus coggygria). Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus), șarpele rău (Coluber jugularis caspius), vipera cu corn (Vipera ammodytes). Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean.

 

Pădurea Gorganu

Obiectiv de protecție: forestier

 

Author