Ciuperceni-Desa
Aria naturala protejata ROSCI0039 Ciuperceni-Desa a fost desemnata conform Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.
Perimetrul face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunarea si este limitat la nord de paralela localitatii Plenita, la vest de meridianul paraului Drincea, la sud de paralela ce trece prin senalul navigabil al fluviului Dunarea, iar la est de meridianul ce trece prin localitatea Bailesti, localitati din judetul Dolj. Suprafata cercetata insumeaza 105 km2, avand aspectul unui dreptunghi din unitatea de relief Campia Olteniei.
Aria naturala protejata ROSCI0039 Ciuperceni-Desa este situata in judetul Dolj, la latitudinea de 43053‘57“ si longitudinea de 2305‘3“ est, cu altitudinea cuprinsa intre minim 2m si maxim 65m, media 36m, in regiunea biogeografica continentala.
Are relatii cu alte arii naturale protejata, cum ar fi: Ciuperceni-Desa 2.392., Balta Neagra 2.397. si Balta Lata 2.398. si prezinta legaturi cu situl Natura 2000 ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunare, cu care se suprapune in totalitate.
Suprafata totala este de 39.765ha.
Reteaua hidrografica a ariei naturaleCiuperceni-Desa face parte din Bazinul Hidrografic al Fluviului Dunarea.
Reteaua hidrografica permanenta este formata de cursul inferior al Dunarii si de o serie de lacuri si balti, dintre care unele sunt protejate Ciuperceni, Balta Lata, Balta Neagara. In structura hidrografica a luncii din sectorul studiat intra o serie de balti temporare si permanente, mai numeroase in segmentul vestic nesistematizat al luncii, respectiv itnre Ghidici si Ciuperceni.
Fluviul Dunarea, aval de Calafat intra intr-o arie depresionara afectata de un proces foarte lent de afundare. In asemenea conditii, cursul prezinta numeroase schimbari de directie si o diminuare considerabila a pantei de scurgere. In limitele judetului Dolj fluviul coboara mai putin de 7,0m. O panta atat de redusa are drept consecinta reducerea vitezei de scurgere, scaderea capacitatii de transport si depunerea aluviunilor, scaderea adancimii albiei, aparitia tendintei de despletire a albiei si formarea unui numar mare de ostroave.
Intre Calafat si Rast se afla un sector foarte complex, sub aspectul inundarii suprafetelor dintre Dunare. In afara de suprafetele inundate direct, superficial, de apele Dunarii, multe depresiuni dintre dune sunt ocupate, primavara, de ape prin infiltratii, ca urmare a ridicarii nivelului hidrostatic.
Pe malul Dunarii se afla o zona vasta de ostroave si lacuri – “zone umede” – ce indeplinesc functii ecologice fundamentale, ele constituindu-se in regulatoare ale regimului apelor, habitate ale unor specii de flora si fauna caracteristice si in mod deosebit a pasarilor, precum si zona de pasaj pentru unele pasari calatoare.
Descrierea ecosistemelor si prezentarea speciilor si tipurilor de habitate specifice
- 3130 – Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoeto-Nanojuncetea(397,65ha)
- 3270 – Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention(39,76ha)
- 6120 – Pajisti xerice pe substrat calcaros(11929,50ha)
- 6440 – Pajisti aluviale din Cnidion dubii(397,65ha)
- 6510 – Pajisti de altitudine joasa – Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis(397,65ha)
- 9110 – Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Qurecus spp.(198,82ha)
- 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides(198,82ha)
- 2190 – Depresiuni umede intradunale(31,81ha)
- 1530 – Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice(1988,25ha)
- 3140 – Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara(795,30ha)
- 3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition(397,65ha)
- 91F0 – Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsauFraxinus angustifoliadin lungul marilor raui – Ulmenion minoris(39,76ha)
- 92A0 – Zavoaie cu Salix Alba si Populus alba(795,30ha)
- Alte terenuri(22157,06ha)
ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunare, suprafata 29024ha, desemnat ca arie naturala protejata conform Hotararii Guvernului nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protectie special avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rezervatia naturala 2.392 Ciuperceni-Desa, desemnata ca arie protejata de interes national conform Legii nr. 5/2000, cu o suprafataq de 200ha.
Ciuperceni-Desa, cunoscuta de localnici ca Balta Arcerului, cu o suprafata de 200ha, fiind delimitata de Padurea Oveasele la nord, Padurea Zavoi-Arcerul la sud, Dealul Granicerilor la est si de drumul Arcer la vest. Chiar si in momentele cele mai secetoase, aceasta balta nu seaca in totalitate.
Rezervatia naturala Balta Lata, desemnata ca arie protejata de interes national conform Legii nr. 5/2000, cod arie naturala protejata 2.398., cu o suprafata de 28ha.
Este localitata pe teritoriul administrativ al localitatii Desa si este delimitata de drumul de exploatare DE 1340 la nord, de drumul DE 1339 si o pajiste la est, drumul DE 1315 si o padure de plop Canadian la sud si de drumul DE 1335 si cateva terenuri nisipoase neproductive la vest. Este o balta permanenta, care nu seaca in totalitate nici in timpul celor mai secetoase veri. Este o arie protejata de interes national ce corespunde categoriei IV-a a IUCN rezervatie naturala de tip acvatic situata in judetul Dolj, pe teritoriul administrativ al comunei Ciupercenii Noi.
Este arie protejata suprapusa sitului Natura 2000 Ciuperceni-Desa si reprezinta o zona naturala luci de apa si zona imprejmuitoare cu pajisti, dune de nisip, lunci inundabile cu fauna si flora caracteristice Campiei Dunarii.
Rezervatia naturala Balta Neagra, arie protejata de interes national conform Legii nr. 5/200, cod arie naturala protejata 2.397., cu o suprafata de 120ha.
Balta Neagra acopera o arie de 1,2ha, localizata pe teritoriul localitatii Desa. Se invecineaza cu o padure de salcam, proprietate privata la nord, o plantatie de vita de vie la est si o proprietate privata la vest. Aceasta balta este accesibila pe cale rutiera, pe directia drumului judetean DJ Poiana Mare – Desa si apoi pe drumurile DE1110 – 1112 si DE1105. Este o balta temporara, ce seaca in totalitate pe perioada verilor uscate. Exista totusi cateva zone umede, ochiuri permanente sau temporare, izvoare, mlastini, in interiorul sitului, al caror nivel hidrologic depinde in mare masura de principiul infiltratiilor de zona inundabila a fluviului Dunarea si in mai mica masura de cantitatea de precipitatii in perioadele ploioasae. Este o arie protejata de interes national ce corespunde categoriei a IV-a IUCN rezervatie naturala de tip acvatic situata in judetul Dolj, pe teritoriul administrativ la comunei Desa; reprezinta o zona naturala luciu de apa si zona imprejmuitoare cu fauna specifica zonelor umede din Campia Dunarii.
[huge_it_gallery id=”35″]