Conform prevederilor Legii 5/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată prin Legea 49/2011, Rezervaţia Naturală “Dumbrava Harghitei” are drept scop protecţie şi conservare a habitatelor naturale şi a speciilor autohtone importante sub aspect floristic, precum şi menţinerea diversităţii peisagistice.
Conform clasificării UICN, Rezervaţia Naturală “Dumbrava Harghitei” este o arie protejată de categoria IV. Ca şi caracteristică tipologică este o rezervaţie botanică.
Situată în partea centrală a Munţilor Harghita, mlaştina eutrofăse află în perimetrul satului Băile Chirui, aparţinând comunei Lueta din judeţul Harghita, la o depărtare de aproximativ 12 km spre sud-est de localitatea Vlăhiţa. Înmlăştinirea s-a înfiripat pe o pantă domoală a versantului vestic al dealului Capul Tolvajos, la o altitudine de 760 m.
Accesul spre mlaştină se realizează prin şoseaua naţională DN 13 A dintre Odorehiu Secuiesc şi Miercurea Ciuc, din care la borna kilometrică 111 se desprinde un drum modernizat, care se îndreaptă spre sud, paralel cu cursul pârâului Chirui, spre localitatea omonim.
Folosinţa terenurilor: Pajişte umedă – 0,44 ha. Pădure – 1,56 ha. Dreptul de proprietate asupra terenurilor situate în rezervaţia este clarificată, proprietarul fiind Composesoratul Lueta.
Drepturile manageriale aparţin de custodele desemnat, APM Harghita – Miercurea Ciuc,conform Convenţiei de custodie nr. 250/18.04.2011. care a fost prelungit pe termen de 10 ani prin Actul adiţional nr.2/17.04.2016. În ceea ce priveşte flora rezervaţiei, în jurul conurilor limonitoase depuse de izvoarele de ape minerale găsim o vegetaţie bogată.Structura cenotică a înmlăştinirii este dominată de asociaţia Caricetum fuscae (Br.-Bl.) W. Koch 1928, care se extinde în treimea nordică a mlaştinii. Asociaţia asigură refugii unor relicte glaciare ca: Saxifraga hirculus, Ligularia sibirica, Carex diandra(Raţiu F., 1992).În imediata apropiere a drumului forestier din partea sudică a mlaştinii se extinde asociaţia Sphagno- Caricetum rostratae Steffen 1931, în a cărui compoziţie floristică se întâlnesc patru specii de orhidee: Gymnadenia conopsea, Epipactis palustris, Orchis incarnata şi Listera ovata (Raţiu F., 1992).În extremitatea sud-estică a înmlăştinirii se află o enclavă a asociaţiei relictare Caricetum diandrae. Cenoza este edificată pe un fond muscinal cu încheiere compactă, care determină o relativă sărăcire a compoziţiei floristice a asociaţiei (Raţiu F., 1992). Ligularia sibirica creşte abundent şi în această comunitate vegetală, în care solul are valoarea pH de 6,5-7. În această regiune, mlaştina trece într-un molidiş înmlăştinit, cu bază de turbă, pe o suprafaţă de vreo 0,5 ha (Pop E., 1960).
Rezervaţia Naturală Dumbrava Harghitei, fiind o rezervaţie de interes floristic şi având o suprafaţă redusă, nu prezintă o importanţă faunistică deosebită, fiind folosit mai mult ca zonă de refugiu sau de hrănire. Din punct de vedere faunistic zona nu a fost cercetată îndeajuns, urmând a fi cuprins într-un program de cercetare în viitor.
Dintre specii de mamifere putem aminti următoarele: urs (Ursus arctos), cerb (Cervuselaphus), căprior (Capreoluscapreolus), mistreţ (Sus scrofa), etc.Specii de păsări: barza neagră (Ciconianigra), acvila ţipătoare mică (Aquilapomarina), şoricar comun (Buteobuteo), pescărel negru (Cincluscinclus), etc.