Lacul Snagov
Este o rezervaţie naturală cu suprafață de 100 ha, declarată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate. La nivel internațional poate fi încadrată în categoria IV IUCN – Rezervații naturale – arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, hidrologic, etc.. Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 894/1952 s-a înființat Rezervația Complexă Snagov, cu suprafața de 1147,70 ha, iar prin Decretul nr. 142/1952, comunele din raionul Snagov, regiunea București, au fost declarate ca „stațiuni recreative muncitorești”.
Aria naturală protejată Lacul Snagov face parte din patrimoniul național natural, datorită ansamblului componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă şi valoare ecologică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente și viitoare.
La baza creării acestei arii naturale protejate a stat în principal conservarea biodiversității, respectiv menţinerea într-o stare favorabilă, sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor speciilor de faună şi floră sălbatice. În urma inventarierilor științifice din perioada 2011 – 2012, strict în perimetrul ariei naturale protejate Lacul Snagov, valoarea științifică și conservativă a fost confirmată prin existența de habitate și specii de interes comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate Lacul Snagov: 2 habitate: 3150 Lacuri eutrofe naturale, 3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale și un total de 47 de specii protejate.
Aria naturală protejată Lacul Snagov este situată în partea de nord a județului Ilfov, la aproximativ 35 de kilometri de Municipiul București și la mai puțin de 18 kilometri distanță de Aeroportul Internațional București – Otopeni, și are următoarele coordonate geografice 44042´47.41´´ latitudine nordică și 260010´02.02´´ longitudine estică.
Calitatea apei din lacul de acumulare Snagov este monitorizată permanent de Administrația Națională „Apele Române”, iar în perioada 2012 – 2014 s-au realizat o serie de măsurători complexe, astfel încât concluziile sunt că în prezent, se poate vorbi de o stare ecologică bună a calității apei lacului de acumulare Snagov, fără pericole sau riscuri.
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul de acumulare Snagov se încadrează în stare ecologică moderată, elementul determinant fiind dat de macronevertebrate.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, lacul de acumulare Snagov se încadrează în stare ecologică moderată. Ca urmare a aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată, elementele determinante ale stării aparținând grupei oxigen.
Din punct de vedere al poluanților specifici, lacul de acumulare Snagov se încadrează în stare ecologică foarte bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat lacul de acumulare Snagov în stare ecologică moderată, elementele determinante fiind cele din regimul de oxigen precum și elementele biologice din grupa macronevertebratelor.
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
În perimetrul lacului Snagov și pădurile învecinate găsesc condiții favorabile de supraviețuire aproape 70 % din totalul de specii de mamifere prezente în sudul României.
În cadrul ariei, peisajul din zona Snagov cuprinde trei unități distincte:
Pădurea Snagov – cu înfățișarea sa maiestuoasă, amintește de vestiții Codrii ai Vlăsiei din care făcea cândva parte. Păstrează exemplare de stejari seculari, frasini și tei monumentali și seculari, care ating diametre de 80 – 1400 cm și înălțimi de peste 30 de metri. Printre arborii masivi se dezvoltă tufișuri de alun, cătină, lemn câinesc și soc.
Lacul Snagov – cu maluri și golfuri în care vegetația tipică de baltă s-a păstrat, fitocenozele acvatice și palustre fiind caracterizate de specii precum Nymphaea alba – Nufărul alb, Nuphar lutea – Nufărul galben, Iris pseudacorus – Irisul de baltă, Phragmites australis – Stuful, Typha sp. – Papura, etc.
Cadrul antropic care este definit de construcțiile dispuse de-a lungul malurilor lacului.
Presiunea antropică în perimetrul lacului Snagov produce pe lângă efecte directe, imediate, și consecințe indirecte cum ar fi poluarea, distrugerea habitatelor, micșorarea populațiilor speciilor, sau impact pe termen lung, manifestat prin dispariția unor populații importante sau a unor specii din zonă, precum și întreruperea conectivității habitatelor.
[huge_it_gallery id=”76″]
