Rarau Giumalau
Situl Natura 2000 Rarău – Giumalău este constituit din situl de importanţă comunitară ROSCI0212 Rarău – Giumalău peste care se suprapune Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA0083 Munţii Rarău – Giumalău, ocupând o suprafaţă de 2547 ha.
Pe suprafaţa sitului se află 4 arii protejate naturale de interes naţional şi o rezervaţie ştiinţifică:
- Rezervaţia Ştiinţifică “Peştera Liliecilor“ (0,6 ha) adăposteşte cea mai mare colonie de lilieci din nordul ţării (conform ultimilor inventarieri din anul 2016 în avenul Peşterii Liliecilor hibernează peste trei mii de exemplare, din cinci specii de chiroptere). Este rezervaţia cu cel mai înalt grad de protecţie, accesul fiind permis doar cercetătorilor, în vederea efectuării inventarierilor anuale a populaţiilor de lilieci.
- Codrul secular Giumalău (309,5 ha) se află pe teritoriul comunei Pojorâta, în actena nord- vestica a muntelui Giumalau şi către cursul superior al bazinetului Putna Mare – Sterparul, se află Codrul Secular Giumalău. Pădurea seculară de molid este cuprinsă între 1230 m si 1680 m altitudine, fiind marcată la limita superioară în golul de munte prin vârfurile Stegele ( 1630 m), Alunul (1667 m) şi Giumalău (1857 m), cel mai înalt vârf din Bucovina.
- Codrul Secular Slătioara (1064,2 ha) este situat pe versantul estic al masivului Rarău, la o altitudine cuprinsă între 790 m şi 1353 m în satul Slătioara, la 12 km de comuna Stulpicani. Iniţiativa declarării acestei păduri ca rezervaţie datează încă de la începutul acestui secol (1904, 1907). Vegetaţia lemnoasă este reprezentată în principal din: molid (Picea abies), pin silvestru (Pinus silvestris), tisa (Taxus baccata), fag (Fagus silvatica), scoruş de munte (Sorbus aucuparia), arin (Alnus incana), paltin de munte (Acer pseudoplanus), ienupăr (Juniperus communis), sălcii (Salix silesiaca, Salix cinerea, Salix viminalis).
- Fâneţele montane Todirescu (44,3ha): Propusă ca zonă de protecţie a codrului secular de la Slătioara încă din 1933, Rezervaţia Fâneţele montane de pe Plaiul Todirescu cuprinde pajiştile montane ce adăpostesc o floră montană foarte variată. Fâneţele sunt situate la o altitudine cuprinsă între 1200 m si 1492 m.
- Rarău – Pietrele Doamnei (971 ha): Masivul Rarău adăposteşte în partea sa nordică una din cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni, cunoscută sub denumirea de Pietrele Doamnei. Din punct de vedere peisagistic, dantela calcaroasă a acestor pietre se prezintă ca o piesă unică în Carpaţi. Specia forestieră predominantă o formează molidul, cu diseminări de scoruş, plop tremurător, sălcii, mesteacăn. Floristic, zona se încadrează în regiunea euro-sibiriană, subregiunea Carpatică, cu specii saxicole.
[huge_it_gallery id=”32″]
