Situl de importanta comunitara ROSCI0251 Tisa Superioara cu o suprafata de 6283ha a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte a retelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0143 Tisa Superioara cu o suprafata de 2862ha a fost desemnata prin Hotarârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile si completarile ulterioare.
Situl Natura 2000 Tisa Superioara se întinde de la Valea Viseului la est-pâna la Teceul Mic la vest de-a lungul cursului râului Tisa pe o distanta de 62km – formând si frontiera de stat cu Ucraina. La defileul Tisei, hotarul Sitului se îndreapta spre sud incluzând dealurile Magura, Voloseanca, Judelova acoperit în mare parte de paduri(Quercuspetrea, Fagussilvatica, Carpenusbetula). Altitudinea sitului la est (Valea Viseului) lânga Tisa este 338 si 204m, la vest(Teceul Mic) punctul cel mai înalt de 944m este Judeleva din dealurile Maramuresului. La defileul Tisei la Cuzii pe o lungime de 2km are contact direct cu Rezervatia Naturala “Cuzii” din Ucraina,în partea dreapta a Tisei.
Situl Natura 2000 Tisa Superioara are habitate foarte variate, care trage dupa sine si o biodiversitate extrem de bogata.
Datorita pozitiei Vaii Tisei este un drum de migratie a pasarilor dinspre NE-tul Europei spre SV, spre locurile de iernat(Balcani, Africa). Aceasta directie este urmata de majoritatea speciilor de pasari acvatice(gâste,rate,limicoleetc), iar primavara directia este inversa de la SV spre NE.
Acest drum de migratie este urmarit de zeci de mii de pasari migratoare. Dintre aceste specii de pasari multe sunt semnalate pe anexele directivei de pasari ca specii de interes comunitar. Din acest considerent Situl Natura 200 Tisa Superioara este considerat ca arie de importanta avifaunistica.
Habitatele principale ale sitului sunt urmatoarele: albia râului Tisa, bratele active si parasite, balti formate din aceste albii parapsite, zavoaie bine dezvoltate(Teceul Mic, Sapânta, Câmpulung la Tisa, Sarasau, Craciunesti), pajisti higrofile, terenuri agricole cultivate traditional, intercalate cu pâlcuri de tufa, maracinis, arbori etc.
Flora si vegetatie:
În cuprinsul Sitului putem distinge urmatoarele habitate cu fitocenozele corespunzatoare, astfel:
1. Zavoaie, care sunt alcatuite din straturi de esente lemnoase moi, ca: specii de salcii(Salixsp.), arini negru(Alnusglutinosa), plop negru(Populusnigra), împreuna cu stratul arbustilor si subarbustilor malin(Padusavium), soc(Sambucusnigra), mure(Rubussp.) si plante agatatoare ca hamei(Humuluslupulus), bastinasul spinos(Echinocystislobata), formeaza un desis greu de patruns. Astfel de zavoaie apartin de localitatile Piatra, Teceu Mic, Remeti, Câmpulung la Tisa, Sarasau. În locurile unde zavoiul a fost defrisat, arborii au ramas aliniati de-a lungul râului pe o latime îngusta.
2. Fitocenoze formate din plante higrofile si mezohigrofile alcatuite din specii de plescaita (Myosotonaquaticum), dentita(Bidenssp.), podbal(Tussilagofarfara), pipirig(Equisetumfluviatile), mlaje(Salixviminalis), rachita rosie(Salixpurpurea),iar terenurile inundabile mai ridicate sunt acoperite de trestiisuri(Phragmitesautralis), scaiul(Cirsiumrivulare), si specii de plante adventive, caiulisca(Reynoutria japonica), napii porcesti(Helianthusdecopetalus), splinuta(Solidago gigantean subsp. serotina), topinambur(Helianthustuberosus), (Leonorussp.), slabanoc mic(Impatiens Parviflora) si Impatiens Grandiflora etc.
3. Pajisti secundare dezvoltate în urma taierii arborilor, în care vegeteaza indeosebi specii ierboase mesohigrofile, care necesita umiditate în perioada de vegetatie. Amintim: floarea cucului(Lychnisflos-cuculi), iarba câmpului(Agrostisstolonifera), paiusul de livada(Festucapratensis), papadia(Taraxacumofficinale), piciorul cocosului(Ranunculusacris), stupitul cucului (Cardaminepratensis), vitelarul (Anthoxanthumodoratum), voinicoasa(Sysimbriumloeselii), etc.
4. Habitatul santurilor, marginea baltilor ale bratelor parasite al Tisei, unde sunt infiripate speciile higrofile ca: izma calului(Menthalongifolia), piciorul lupului(Lycopuseuropaeus), izma(Menthasp.), coada calului(Equisetumsp.)etc.
5. Balti, formate din bratele parasite a Tisei, în care vegeteaza specii de plante natante si submerse. Astfel de balti se gasesc în hotarul comunelor Sapânta, Câmpulng la Tisa, al Municipilui Sighetul Marmatiei. Dintre plante amintim: broscarita(Potamogeton natans), (Potamogetongramineum), nasturelul(Nasturtiumofficinale), Piciorul Cocosului de Apa(Ranunculus aquatilis), limbarita(Alismaplantago-aquatica), ciuma apelor(ElodeaCanadensis), rosatea(Butomus umbellatus), etc.
6. Sleau de padure pe terasa a II-a a Tisei în comuna Sapânta, în locul numit Livada, este dominat de stejar(Quercus robur), alaturi de gorun(Quercus petraea).
7. Defileul Tisei la Cuzi. Coastele sunt acoperite cu asociatiile lemnose de Querco(petraea)–Carpinetum betuli si Carpino–Fagetum, având în stratul ierbos speciile ca brusture negru(Symphytum cordatum), floarea pastelui(Anemone nemorosa), urzica moarta galbena(Lamium galeobdolon), vinarita(Galium odoratum), pochivnic(Asarum europaeum), coltisor(Cardamine bulbifera), laptele câinelui(Euphorbiaamygdaloides)etc.
Fauna de vertebrate a Sitului Tisa Superioara evidentiând numai speciile de interes comunitar
Datorita biodiversitatii bogatea Vai Tisei, în primul rând mediul acvatic si umed au fost intens cercetate, ceea cea fost motivul declararii de zona ocrotita. În continuare vom analiza clasele de vertebrate identificate în sit.
1. Ihtiofauna formata din 39 de populatii de pesti si un „Cyclostom” -chitcarul(Eudontomizon danfordi) specie de interes comunitar(O.U.G.nr.57/20.07.2007, Anexa3). Specii de pesti de interes comunitar prevazute în Anexa3 al O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice (M.O. nr.442/29.06.2007. Aceste specii sunt urmatoarele: lostrita(Huchihucho), clean dungat(Leuciscussouffia), moioaga(Barbus meridionalis), câra(Sabanejeuvia aurata), avatul(Aspius aspius), râsparul(Gynocephalus schraetzer), zglavoaca(Cottusgobio), pietrarul(Zingel zingel), fusarul(Zingel strebel) Merita sa fie mentionat ca în ultimii ani s-a ameliorat structura ihtiologica a râului Tisa, s-au înmultit salmonidele, lostrita, lipa, pastravul si zglavoaca. Acest fapt indica îmbunatatirea calitatii apei, o oxigenare perfecta. Pescarii prind pastrav în Tisa în aval pâna la Teceul Mic la varsarea pârâului Sugatag.
2. În formularul standard al sitului, dintre anfibieni sunt trecute numai doua specii: salamâzdra cu creasta(Trituruscrsistatus) si izvorasul cu burta galbena(Bombina variegata), dar sunt prezente 11 populatii de anfibieni dintre care unii au un loc de concentrare în perioada înmultirii în baltile zavoiului Tisei. De exemplu broasca râioasa bruna(Bufobufo) a fost observata în concentratii mari în baltile de lânga Câmpulung la Tisa când suprafata baltii a fost acoperita cu broaste.
3. În sit au fost depistate patru specii de reptile dintre care numai broasca testoasa de apa(Emys orbicularis) este de interes comunitar prevazuta în Anexa3 O.U.G.nr. 57/2007 si în formularul standard al sitului. Aceasta este o specie rara identificata în baltile de la Teceul Mic, Câmpulung la Tisa, Sarasau Avifauna sitului este foarte bogata. Pasarile cuibaritoare sunt de interes mai mult local si national, iar cele de pasaj sunt de interes international inestimabil.
Valea Tisei este un culoar de migratie pentru multe specii de pasari acvatice(gâste, rate, limicole, nagâte, etc.)(dinspre nord-vestul Europei, peste Carpatii Orientali, spre Câmpia Panonica, Balcani, Italia). Mii si chiar zeci de mii de pasari folosesc directia de migrare de la est spre vest toamna(X-XI), iar primavara(III-IV) de la vest la est. Mai ales toamna, când migratia este mai lenta, aceste stoluri de pasari folosesc pentru odihna si hranire habitatele sitului, motiv pentru care Situl Natura 2000 Tisa Superioara este declarat si teritoriu de importanta avifaunistica. Pe teritoriul sitului au fost identificate peste 90 de specii de pasari cuibaritoare, dintre care 23 sunt direct legate de habitatele acvatice sau umede. Celelalte specii sunt specii de padure, de tufisuri si de câmp, care folosesc habitatele corespunzatoare din sit pentru cuibarit. Majoritatea speciilor de pasaj si oaspeti de iarna sunt specii acvatice, legate de zonele umede(gâste, rate, fugaci, etc). Acestea sunt în numar de 48 si viziteaza numai în anumite perioade zona. Din acest numar mare de specii de pasari, unele specii au protectie speciala, fiind ocrotite împreuna cu habitatul lor corespunzator. Speciile de pasari cuibaritoare în Situl Tisa Superioara, enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CEE editat în 2009 sunt: stârcul pitic(Ixobrychusminutus), barza alba(Ciconiaciconia), barza neagra(Ciconianigra), chira de balta(Sternahirundo), crestetul pestrit(Porzanaporzana), cristeiul de câmp(Crexcrex), ciocanitoarea de stejar(Dendrocopusmedius), ciocanitoarea de gradina(Dendrocopossyriacus), ciocârlia de padure(Lullulaarborea), sfrânciocul mic(Laniusminor), sfrânciocul rosu(Laniuscollurio) si pescarusul albastru(Alcedoatthis).
Dintre cele 48 de specii de pasari de pasaj, care folosesc Situl 2000 Tisa Superioara ca si culoar de migratie, redam doar câteva specii, trecute la Anexa I – Council Directive 79/409/EEC/2009: fundacul polar(Gaviaarctica), boul de balta(Botaurusstellaris), stârcul rosu(Ardeapurpurea), egreta mare(Egrettaalba), cocorul(Grusgrus), stârcul de noapte(Nycticoraxnycticorax), rata rosie(Aythyanyroca),vulturul pescar(Pandionhalieëtus) si eretele vânat(Circuscianeus).
Dintre mamiferele protejate putem remarca vidra(Lutra Lutra), care este prezenta pe întregul curs al râului Tisa Superioara, având o populatie viabila. În anul 2009 a fost semnalata aparitia castorului(Castor fiber) lânga balta lui Paviscu(Sarasau), care este un brat mort de 3km în zavoiul Tisei unde a construit si un baraj. Castorul este prezent în habitate corespunzatoare lânga Tisa. În anul 2012, arealul castorului a depasit deja zona Tisei si a sitului, urcând în amonte, de-a lungul râurilor Viseu pâna la Petrova si Iza pâna la Oncesti. Deoarece hotarul sitului este DN18, între satul Tisa si marginea nord-estica a municipiului Sighetu Marmatiei, în Situl Natura 2000 Tisa Superioara a fost înglobata si lacul artificial Teplite si împrejurimile.
[huge_it_gallery id=”8″]
